RAPORT TEHNICO-ȘTIINȚIFIC
PROIECT 249/2021 PN3-P3-883/25.11.2021
ETAPA 2- 1 ianuarie - 31 decembrie, 2022
EVALUAREA STARII DE SĂNĂTATE ȘI A BUNĂSTĂRII SUINELOR CRESCUTE ÎN SISTEME MIXTE CU ALTE ANIMALE. MANAGEMENTUL ANUAL AL PROIECTULUI
REZUMAT EXECUTIV AL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE ÎN PERIOADA DE IMPLEMENTARE
Efectele schimbărilor climatice la nivel global, au asupra animalelor crescute în sistem extensiv atât o influență directă (modificarea tiparelor reproductive, subnutriția, malnutriția, boli condiționate cauzate de germeni de portaj, etc.) cât și indirectă, prin modificarea productivității agricole, prin schimbarea tiparelor pluviometrice, secetă, inundații. Unul dintre factorii complecși care fac ca managementul și creșterea acestor animale să fie dificile în numeroase locații geografice din lume este stresul termic indus de schimbările climatice (Sawyer și Narayan, 2019) și efectele acestuia asupra sistemului imun și bacteriomului purtat.Etapa 2/2022 a proiectului 249/2021 PN3-P3-883/25.11.2021, Subprogramul 3.2 - Orizont 2020, ERANET, intitulat “Animale robuste in sisteme sustenabile libere cu specii mixte” a stabilit și aplicat testele cu eficacitate maximă în cunatificarea nivelului de stres la suine crescute in sisteme mixte prin comparare între specii cohabitante în sisteme free range (suine, ovine, caprine și bovine) în două tipuri de gospodării mixte (a : suine, ovine, bovine și b: suine, ovine și caprine), evaluând totodată impactului sezonului si cohabitarii asupra indicatorilor de stres (raportul N/L, capacitatea de blastizare spontană a leucocitelor) la suine crescute in sisteme mixte. În paralel, s-au cuantificat aceiași indicatori la speciile cohabitante, scopul fiind acela de a defini semnificația statistică a influențelor reciproce a speciilor cohabitante în sisteme free range din România.Utilizarea raportului neutrofile/limfocite ca indicator in compararea nivelului de eustres/distres la suine crescute in sisteme free range mixte a permis monitorizarea adecvată a răspunsurilor imune adaptative (testul de transformare blastică a limfocitelor) la suine crescute in sisteme free range mixte, acești indicatori fiind, alături de bacteriomul purtat, biomarkeri relevanți pentru sănătatea animalelor în sisteme free range și pentru riscul zoonotic purtat de acestea.
CONCLUZII
Bacteriomul izolat de la suine care provin din gospodării în care aceștia cohabitează cu alte specii este extrem de diversificat, explicația fiind furnizată de interschimbabilitatea speciilor cazate de diferite specii de gazde la nivel de habitat comun. Este important de observant că există diferențe între categoriilșe de vârstă, numărul de specii bacteriene isolate de la tineret fiind mai mare decât cel izolat de la adulte, un motiv putând fi maturitatea mai accentuate a sistemului imun la cele din urmă.
Nu în ultimul rând trebuie relevată patogenitatea potențială a unora dintre tulpinile isolate, care în condiții de mediu nefavorabile gazdei pot duce la îmbolnăviri, cu impact potential asupra contacților umani.
Rezultatele arată că bacteriomul purtat de suine depinde mai degrabă de habitat decât de speciile cu care cohabitează.
Rezistența la antibiotice înregistrată la suine este relativ redusă atunci când acestea cohabirtează cu ovine si bovine la care MAR este crescut, dar crescută când întreținerea se desfășoară în conexiune cu rumegătoare mici, cu indice MAR scăzut.
Aceste rezultate sunt contradictorii, Ancheta necesitând completări referitoare la tratamentele effectuate în efectivele respective și extinderea cercetărilor pe un număr mai mare de gospodării.
Testul de transformare blastică își dovedește utilitatea ca biomarker în estimarea bunastarii suinelor și a capacității de răspuns a acestora la stresorii bacterieni din mediu.
Tehnica permite evaluarea impactului unor plante care se găsesc la dispoziția animalelor crescute în sisteme free range și care pot facilita augmentarea răspunsului imun și implicit a rezistenței la boli în aceste sisteme.
DISEMINAREA REZULTATELOR
Rezultatele au fost diseminate prin participarea la conferințele menționate în raport, dar și prin prezentări către echipa reunite a proiectului la Ljubljana (rezultate preliminare). S-a decis ca viitoare întîlnire anuală să aibă loc în România, la USAMV Cluj-Napoca.
Au fost stabilite protocoale de prelevare probe pe orizontala proiectului (România, Slovenia, Italia) pentru evaluarea comparative a biomarkerilor definiți și implementarea livrabilelor prin armonizare. Chestionarul pentru fermieri a fost un livrabil stability pentru partenerul danez, cu care s-a devansat realizarea acestui indicator de către echipa din România (Etapa 3, Activitatea 3.2 din 2023 și Etapa 4, Activitatea 4.1. diseminarea rezultatelor în 2024).
REZUMAT EXECUTIV AL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE ÎN PERIOADA DE IMPLEMENTARE
Efectele schimbărilor climatice la nivel global, au asupra animalelor crescute în sistem extensiv atât o influență indirectă, prin modificarea productivității agricole, prin schimbarea tiparelor pluviometrice, secetă, inundații cât și una directă (modificarea tiparelor reproductive, subnutriția, malnutriția, boli condiționate cauzate de germeni de portaj, etc.). Unul dintre factorii complecși care fac ca managementul și creșterea acestor animale să fie dificilă în numeroase locații geografice din lume este stresul termic indus de schimbările climatice (Sawyer și Narayan, 2019) și efectele acestuia asupra sistemului imun și microbiomului purtat.Sub influența schimbărilor climatice se află și populațiile de artropode/insecte asociate fermelor/gospodăriilor unde se cresc animale, acestea reprezentând totodată vectori purtători de agenți bacterieni și virali emergenți respectiv re-emergenți (Lohmeyer, 2021).
Etapa 3/2023 a proiectului 249/2021 PN3-P3-883/25.11.2021, Subprogramul 3.2 - Orizont 2020, ERANET, intitulat “Animale robuste in sisteme sustenabile libere cu specii mixte” a stabilit și aplicat cu eficacitate maximă metodologia de prelevare in situ a artropodelor/insectelor asociate gospodăriilor țintă, supunând ulterior aceste probe prelucrării prin procedura metabar coding și stabilirea identității acestora prin secvențiere. Rezultatele obținute reprezintă o măsură a diversității artropopdelor/insectelor, dependent de caracteristicile fermelor mixte investigate de tipul : a) suine crescute cu bovine și ovine sau b) suine crescute cu ovine și caprine. Simultan, prin asociere cu potențialii agenți patogeni purtați se speciile descrie, devine posibilă estimarea riscului pentru gospodari reprezentat de aceste artropode/insecte și se poate contura un program de control.În paralel, prin utilizarea de chestionare adresate fermierilor, au fost definite principalele elemente definitorii, în percepția acestora ce pot reprezenta pârghiile pentru sprijinirea dezvoltării sistemelor mixte de creștere. Aceste date au fost prelucrate statistic și disseminate la nivelul categoriilor țintă (gospodari/fermieri, medici veterinari, studenți, etc.).
CONCLUZII
Biodiversitatea populației de artropode/insect colectate la nivelul gospodăriilor particulare unde efectivele sunt crescute în sistem mixt (a) suine crescute cu bovine și ovine sau b) suine crescute cu ovine și caprine) reprezintă o unitate de măsură pentru potențialul patogen reprezentat de acestea la nivel local.
Datorită diversității sistemelor de creștere care a rezultat în urma întâlnirilor preliminare din proiect, s-a decis ca întâlnire anuală din 2024 să fie înlocuită de întâlniri naționale, iar întâlnirea finală să fie programată concomitant cu una dintre întâlnirile importante legate de bunăstarea animalelor (IFOAM Organics International sau BIOFACH 2024 – târgul de produse organice la Nurenberg).
DISEMINAREA REZULTATELOR
Rezultatele au fost diseminate prin participarea la conferințele menționate în raport, dar și prin prezentări către echipa reunită a proiectului la Cluj-Napoca (rezultate preliminare).
Chestionarul pentru fermieri a fost un livrabil stabilit pentru partenerul norvegian, cu care s-a devansat realizarea acestui indicator de către echipa din România (Etapa 3, Activitatea 3.2 din 2023 și Etapa 4, Activitatea 4.1. diseminarea rezultatelor în 2024).
